Cuvânt cheie Existence

Într-o criză existențială și creativă, luptându-se cu un film de făcut, un regizor face un fel de mobilizare generală a emoțiilor, afecțiunilor, amintirilor, viselor, complexelor, minciunilor. Un amestec între o ședință psihanalitică slăbită și un examen de conștiință dezordonat într-o atmosferă de limb (F. Fellini). Masturbarea unui geniu (D. Buzzati). O etapă avansată în istoria formei romantice (A. Arbasino). O construcție de abis în trei trepte (C. Metz). Un Ben Hur al cinematografiei de avangardă. Încercarea de autoportret în formă fantastică. Jurnalul de bord al autorului. Raportul despre un ambuteiaj existențial. Un film despre confuzia și dezordinea vieții. Una dintre cele mai mari contribuții la acea reînnoire a modurilor expresive și la ruptura cu dramaturgia tradițională care a avut loc în cinema între anii 1950 și 1960, reînnoire pe care Fellini o începuse deja cu La dolce vita.

Yella Fichte locuieşte în oraşul est-german Wittenberge şi tocmai a acceptat un loc de muncă avantajos la Hanovra. Hărţuită de către fostul ei soţ, Ben, care o acuză că l-a părăsit după ce firma lui a falimentat, femeia face greşeala de a-i permite acestuia să o conducă cu maşina la gară, iar bărbatul plin de resentimente face o manevră intenţionată şi aruncă automobilul de pe un pod în râul Elba. Reuşind să se elibereze din maşina scufundată şi să înoate până la mal împreună cu Ben, Yella se grăbeşte spre gară, prinde trenul şi se cazează la un hotel din Hanovra. La scurtă vreme de la sosire, tânăra contabilă află că noul angajator pe nume Schmitt-Ott a fost concediat şi este interesat de ea numai din punct de vedere sexual, însă are norocul de a-l întâlni în restaurantul hotelului pe Philipp, un negociator capitalist dubios, care îi propune un parteneriat de afaceri.